— Mamă, salut! Surpriză! Ai zis că de luni ești în concediu, te plictisești. Așa că bucură-te de oaspeți.
Ea îmbrățișa nepoțeii gălăgioși, iar lacrimile îi curgeau pe obraji. Fiul voia să spună ceva, dar s-a răzgândit. Aproape de miezul nopții, când în apartament s-a făcut liniște, au ieșit să stea pe balcon.
Ea îmbrățișa niște nepoți gălăgioși, iar lacrimile îi curgeau pe obraji. Fiul voia să mai întrebe ceva, dar apoi a tăcut.
— Cum ești? Ce face tata?
— Totul e bine, deja mai ușor. Tata… nu știu, tace.
— Am vorbit cu el, nu există opțiuni.
S-a așternut liniștea. Ea i-a mângâiat părul lui Alexandru Moldovan și și-a sprijinit capul în palmă. Vai, cât de mult îi pasă.
— De ce? Nu o să crezi, a plecat și Dumnezeu cu el.
— Mamă, vorbești ca și cum ți-ar fi indiferent. Ați trăit împreună atâția ani. Și ai văzut pe cine și-a găsit. O isterică de-a dreptul. O să vezi, în curând o să se târască înapoi.
Inima i s-a cutremurat trădător, dar s-a adunat. A gândit puțin, apoi a răspuns calm:
— Vreau să depun cerere de divorț luni și să împărțim bunurile. Nu vreau să aștept până se întoarce. Avem un singur apartament, dacă se întoarce, pot să mă clatin. Doamne ferește să aibă o relație nouă și el să fie aici. E imposibil să începi o viață nouă când ceva vechi încă te ține. Ai vorbit cu Ioana Dumitrescu? Știi tot?
Fiul a dat din cap. Știa că ea i-a propus mamei să se mute la ea pentru un an, să muncească, să-și schimbe mediul. Mama a fost de acord, știind că o vor primi înapoi la muncă fără probleme dacă va dori. El considera asta o aventură și nu înțelegea de ce atâtea schimbări. Între timp, mama continua:
— Împărțim apartamentul și mașina, și plec. Da, da, fără niciun strop de milă, am muncit atâția ani pentru creditul ăsta. Îmi ajunge o garsonieră, nu am nevoie de mai mult. O voi închiria și plec. El încă are această euforie pentru jumătate de an, apoi o să se târască înapoi.
Fiul a ridicat sprânceana surprins. Ea a oftat, dar a continuat:
— Acum știu totul despre noua lui femeie. A trimis trei soți în mormânt, nu va sări ca o capră în jurul lui. Are un caracter de toată frumusețea, se vede că îi lipsea asta. Dar curând va vrea liniște și pace, nu mai e un puști. Vasile Stănescu, fratele lui, a sunat, a zis că situația e gravă. Să nu uiți să mergi mâine la bunică. Și ea ne dă de înțeles că el se va întoarce curând la mine.
Ea a tăcut o clipă, a privit Tulcea adormind și a oftat. Fiul nu a întrerupt. Pentru prima dată în viața lor au vorbit atât de sincer.
— Dragoste sau obișnuință? Nu știu. Dar dacă se întoarce, s-ar putea să mă clatin. O să fug, da. Dar acolo mă așteaptă experiențe noi, oameni noi. Și femeile de peste 50 de ani nu-s văzute ca niște bătrâne învechite. Așa va fi mai bine.
La tribunal, ea a venit impecabil aranjată. Văzând-o, Andrei Popescu aproape că și-a înghițit limba de uimire. Dar șocul cel mare a venit după aceea. Soția lui bâlbâită a cerut împărțirea bunurilor. La aflarea veștii, el țipa atât de tare încât aproape și-a rupt gâtul.
Totul s-a întâmplat așa cum Maria Ionescu plănuise. Au împărțit totul, iar cu banii a cumpărat un apartament drăguț. A plecat la fiica ei și, neașteptat, și-a găsit fericirea. Soțul ei era proprietarul unui hotel privat. Acolo a găsit menirea: se îngrijea și avea grijă de oaspeți, care erau încântați de atenția ei. Timpul a trecut, fostul soț a părăsit „noua lui dragoste”, iar ea nu se mai temea să-l întâlnească. A devenit o altă persoană.