Dacă cel mai mare începea să plângă, ceilalți îl urmau – se auzea un țipăt atât de puternic, încât părea că urlă o sirenă.
În weekenduri era imposibil să dorm: de dimineață era gălăgie, țipete, alergături.
În weekenduri este imposibil să dormi bine: de dimineață se aud zgomote, țipete, alergături.
Nora nu se descurcă deloc cu copiii.
Este o gazdă și mamă slabă – în casă este mereu dezordine, lucruri împrăștiate, jucării aruncate peste tot.
În apartamentul meu nu am permis niciodată un asemenea haos.
În cele din urmă, am decis să vorbesc cu fiul meu. — Fiiule, a venit timpul să locuiți separat.
Ești un om matur, trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru familia ta. — Dar, mamă, nouă ne place aici.
Trei camere, avem loc pentru toți. — Am nevoie să mă odihnesc — am spus hotărâtă. — Sunt obosită.
Andrei Ionescu s-a înfuriat.
În cele din urmă, a decis să ceară împărțirea apartamentului.
Dar, datorită ajutorului unui avocat bun, am reușit să-mi apăr locuința.
După aceasta, fiul a strâns lucrurile și s-a mutat înapoi într-un apartament închiriat.
Acum mulți rude mă condamnă. — Cum ai putut să-ți dai afară fiul cu nepoții?
Acum mulți dintre rude mă judecă. „Cum ai putut să-ți dai afară fiul împreună cu nepoții?”
„Oare banii îți sunt mai importanți? – El a plecat de bunăvoie.”
„Nimeni nu l-a dat afară,” le răspund eu.
Știți ce mă surprinde?
Dacă toți sunt atât de deștepți, de ce niciunul dintre acești rude nu s-a oferit să-l ajute pe fiul meu cu un loc de trai?
De ce doar eu trebuie să-i rezolv problemele?
Andrei Ionescu are trei copii și el trebuie să se descurce singur cu întreținerea lor.
Eu vreau doar să trăiesc liniștită și să mă bucur de odihna binemeritată.
Ce credeți, am procedat corect?