Și atunci nu va putea afla niciodată secretul lui.
Așa că situația era gravă!
Ce se întâmplă în familia lor?
Ce fel de secret îngrozitor îi ascunde soțul ei?
Învingând slăbiciunea și emoțiile, Ioana s-a ridicat încet, încercând să nu facă zgomot cu patul, s-a apropiat de fereastră și s-a ascuns în spatele draperiilor groase și grele.
Acum, chiar dacă Andrei ar intra în dormitor în timpul conversației, ea nu va fi văzută.
Ioana s-a liniștit și și-a concentrat întreaga atenție pe auz.
— Cu câteva luni în urmă, în viața mea a apărut brusc o fostă colegă de clasă, Ana Popescu.
Tu trebuie să o ții minte.
Era o persoană obraznică, îndrăzneață.
Învăța foarte prost — nota ei oscila între două și trei.
Era o huligană notorie, se purta mai rău decât băieții.
— Păi, o țin minte, bineînțeles.
La fiecare ședință, mama ei era certată pentru comportamentul și rezultatele slabe ale fiicei, — a adăugat imediat Maria.
În luna iunie, la reuniunea de absolvenți, ea, din senin, a declarat că e îndrăgostită de mine.
A început să spună prostii cum că ar fi fost îndrăgostită de mine de la școală.
Și că îi este foarte greu să accepte că sunt căsătorit.
A fost un coșmar, mamă! — a izbucnit Andrei.
— Continuă, continuă, ascult, — a spus Maria nerăbdătoare.
— Ce s-a întâmplat mai departe?
— Ei bine… după restaurant, eu și câțiva alții am mers la vila lui Vlad Ionescu.
A, ăla care a fost șeful clasei noastre, trebuie să-l ții minte și tu.
Ana, desigur, ne-a urmat, — a continuat Andrei, ezitând să ajungă la subiectul principal.
— Dar ce te-a dus acolo? Spune-mi, nu ți-a fost de ajuns restaurantul? — s-a indignat mama.
— Tu nu erai genul care să bea în exces și mereu te-ai comportat demn!
La aceste cuvinte, Ioana, ascunsă în spatele draperiei, și-a amintit că soțul ei chiar mersese la acea întâlnire cu câteva luni în urmă.
Fără ea, pentru că ea tocmai lucra la raportul trimestrial, era copleșită de muncă.
Și nici nu avea chef să meargă la o întâlnire cu oameni pe care nu îi văzuse niciodată.
Așa că, fără să stea pe gânduri, Ioana l-a lăsat pe soț să meargă singur la acea petrecere.
— Voi veți rememora momente din viața voastră școlară, iar eu voi sta ca o piesă de șah — fără să râd, să glumesc sau să țin o conversație.
Nu, du-te singur, apoi povestește-mi cum te-ai distrat.
Eu voi termina raportul în liniște și fără grabă, — îi spusese atunci soțului.
— Sincer, nici eu nu prea am chef să merg.
Clasa noastră nu a fost prea unită ca să ne întâlnim cu inima deschisă.
Nici nu știu de ce fostei noastre șefe Maria, care a organizat întâlnirea, îi trebuie asta?
Nu mai bâzâi ca un bătrân, — a răspuns Ioana soțului cu un zâmbet.
Acum și-a amintit că Andrei s-a întors nu seara, cum se aștepta, ci abia dimineața.
Era dezordonat și părea că are o mahmureală puternică.
Nu a dat nici o explicație, a căzut și a dormit aproape o zi întreagă.
— Mamă, ce întrebări prostești pui! — continua Andrei.
— Eram beat, de asta am mers cu toți.
Aveau chef de distracție, voie bună, să continue petrecerea.
Și acolo s-a întâmplat ceva ce nu-mi amintesc deloc.