Așa îi găsește liftierul la ora șase dimineața: chemare înainte de Anul Nou. Imaginea e de neuitat: o domnișoară aranjată, dar cu părul zburlit, și un bărbat puțin îndoit dormeau îmbrățișați pe podea. În jur – cutii de pizza și două sticle goale de șampanie, iar aerul era încărcat cu mirosul specific unei încăperi închise de mult timp.
„Hei, lume bună,” îl atinge liftierul pe Alexandru pe umăr, „treziți-vă!” Alexandru și Elena deschid ochii. Fata se ridică rapid, își aranjează hainele și încearcă să se întoarcă cu spatele la bărbați. „Văd că v-ați distrat bine,” în glasul liftierului se simte un râs abia stăpânit. „Excelent! Nu-i așa, Elena?” Alexandru o privește atent pe fata cu care a petrecut noaptea de Anul Nou.
În vocea lui se simte o neliniște, ca și cum răspunsul ei ar fi decis ceva foarte important. „Da, totul e minunat,” răspunde Elena, uitându-se în jos. „Ei bine, atunci e grozav, mă duc,” liftierului îi era clar că vrea să se refacă după sărbători, „La mulți ani!” Rămânând singuri, tinerii tac câteva minute.
„Ascultă,” își amintește brusc Alexandru, „prieteni noștri probabil sunt îngrijorați că nu am venit.” „Da, sunt îngrijorați… nu ne-au sunat nici măcar o dată,” spune Elena supărată. „Eu nici nu am luat telefonul cu mine. Am vrut să mă odihnesc cum trebuie. Dar al tău unde e?” Elena caută în geantă. „Aici. Of, nu funcționează… am uitat să-l încarc.” „Atunci, poate mergem la ei? Oamenii sunt îngrijorați.” „Lasă, sigur dorm.” „Nu, Andrei sigur nu doarme! Sunt sigur. E o glumă să dispari de la prieteni!” „Andrei?” se miră Elena, „și soția lui – Ioana?” „Da,” spune Alexandru, uitându-se uimit la ea, „se pare că mergeam în același Constanța! Ioana e prietena mea…” „Atunci cu atât mai mult trebuie să mergem! Ioana gătește bine, iar eu sunt flămând de mor,” zice Alexandru, luând-o de mână pe Elena, „dar nimic de lift!” Cei doi râd.
Ajunși la ușă, Alexandru îmbracă costumul de Moș Crăciun și apasă soneria. Anticipând că nu se va deschide imediat, o atrage pe Elena spre el și îi atinge buzele cu ale ei. Ușa se deschide… Andrei și Ioana, care aparent încă nu se culcaseră, privesc uimiți către prietenii lor… Și ei intenționau să-i prezinte unul altuia. „La mulți ani!” izbucnește Andrei. „La mulți ani fericiți!” îl susține Ioana.
De atunci, tinerii sunt prieteni cu familiile lor și respectă cu strictețe o regulă: de Anul Nou, urcă doar pe scări! Niciun lift! Deși… Alexandru și Elena păstrează amintiri călduroase despre noaptea de Anul Nou petrecută în lift, care le-a hotărât destinul. Și în fiecare ajun de Anul Nou, măcar puțin, împodobesc liftul din blocul lor… Poate le va fi de folos.