În jur – cutii de pizza și două sticle goale de șampanie, iar în plus – un miros caracteristic al unui spațiu închis de mult timp. – Hei, lume, – liftierul l-a atins pe Andrei Stoica pe umăr, – trezirea!
Andrei Stoica și Ioana și-au deschis ochii… Fata s-a ridicat grăbită, și-a aranjat hainele, întorcându-se cu grijă cu spatele la bărbați. – Văd că v-ați distrat bine? – în glasul liftierului se auzea un râs abia ascuns. – Foarte bine! Nu-i așa, Ioana? – Andrei Stoica a privit atent spre fata cu care petrecuse noaptea de Anul Nou.
În glasul său se simțea o anumită emoție, de parcă ceva foarte important depindea de răspunsul ei. – Da, totul a fost minunat, – a răspuns Ioana și și-a coborât privirea. – Ei bine, asta e grozav, atunci mă duc, – liftierului i se părea că nu mai poate să aștepte să-și revină după sărbătoare, – La mulți ani!
Rămânând singuri, tinerii au tăcut câteva minute. – Ascultă, – și-a amintit brusc Andrei Stoica, – prietenii noștri probabil sunt îngrijorați că noi nu am venit. – Așa este, sunt îngrijorați… Nici măcar nu au sunat o dată, – a spus Ioana cu supărare.
– Eu nu am luat telefonul cu mine. Am vrut să mă odihnesc cum trebuie. Dar al tău unde este? Ioana a căutat în geantă. – Uite-l. O, nu merge… Am uitat să-l încarc. – Atunci, poate că intrăm? Oamenii sunt îngrijorați. – Lasă, probabil dorm. – Nu, Alexandru Popescu sigur nu doarme!
Sunt sigur. Nu e o glumă – prietenul a dispărut! – Alexandru Popescu? – s-a mirat Ioana, – iar soția lui – Elena Ionescu? – Da, – Andrei Stoica a privit-o tulburat pe fată. – Se pare că mergeam în același apartament!
Elena e prietena mea… – Atunci cu atât mai mult să mergem!
Elena gătește bine, iar eu sunt înfometat de morți, – Andrei Stoica i-a prins mâna Ioanei, – dar promitem că nu luăm liftul! Ce să fie, să fie! Tinerii au râs… Ajungând la ușă, Andrei Stoica a îmbrăcat costumul lui Costin Radu și a apăsat butonul soneriei.
Presupunând că nu li se va deschide imediat, a atras-o pe Ioana la el și și-a lipit buzele de ale ei…
Ușa s-a deschis… Alexandru Popescu și Elena Ionescu, care, se părea, încă nu se culcaseră, îi priveau uimiți pe prietenii lor… Tocmai plănuiseră să-i prezinte unul altuia…
– La mulți ani! – a spus Alexandru Popescu. – Cu noroc nou! – a completat Elena Ionescu.
De atunci, tinerii sunt prieteni cu familiile lor.
Și respectă neabătut o regulă: de Anul Nou – numai pe jos pe scări!
Deși… Andrei Stoica și Ioana își amintesc cu mult drag noaptea de Anul Nou petrecută în lift, care le-a decis destinul.
Și în fiecare ajun de Anul Nou măcar puțin, dar împodobesc liftul din blocul lor…